Am făcut o exceptie în ceea ce priveste răspunsul la comentariile celor care intră pe acest blog, si anume am răspuns printr-un articol. Motivatia este una de suflet, fiind legată de unele sentimente pe care le-am trăit în trecut. Sper că articolul va atrage cât mai multe păreri bune, si voi fi lipsită de critici. Cu toate acestea, dacă doriti să postati critici, vă invit să o faceti. Sunt deschisă la acceptarea tuturor opiniilor, cu conditia ca argumentele să fie pertinente.
"interesant mod de a vedea cartea "lorelei" ! trebuie sa recunosc ca mult mai rational ...decat am comentat eu cand aveam varste apropiate .....
am citit- o prima oara cand aveam 17 ani si am suferit .....ca orice adolescenta pentru sfarsitul brutal al iubirii celor doi prin disparitia eroinei ...(asa vedeam eu atunci!-vedeam iubire, mancam iubire, traiam iubire si tot asa, pierzand esenta... )
am recitit-o dupa 24 de ani aseara am terminat-o ( am recitit-o cu o viteza uluitoare nici mie nu mi-a venit sa cred!) si acum n-as mai lasa-o pe lorelei sa se marite la 18 ani in vecii vecilor ! indiferent de barbatul care ar curta-o si ar cere-o de nevasta ..."Dragă Tina, trebuie să recunosc că nu mai am de ceva vreme 18 ani....dar
nici nu mă despart prea multi ani de vârsta asta frumoasă. E bine că există o perioadă în viată când credem în iubiri absolute, eterne, în povesti frumoase. După ce toate grijile vietii ne coplesesc, rămânem totusi cu nostalgia acelor vremuri. Mereu se spune că tineretea este cea mai frumoasă parte a vietii fiecărui om. E drept că lipsa experientei ne face să alegem căi sub imboldul sentimentelor si mai putin sub al ratiunii. Important este să ne asumăm alegerile, să scăpăm de regrete si frustrări si să avem tăria să facem unele schimbări. E usor însă să dai sfaturi si e si mai usor să te complaci în anumite situatii. Să nu dăm cu piatra....asa e viata, iar noi ne încăpătânăm să nu credem că o trăim o singură dată, ne încăpătânăm să tinem cont de conventii, reguli s.a.m.d.
La fel ca Luli am iubit si eu un bărbat cu mult mai mare decât mine, aproximativ la aceeasi vârstă, dar l-am iubit în tăcere. Nu pot s-o condamn pe Luli, pentru că dacă situatia ar fi fost favorabilă m-as fi căsătorit si eu. Privind în trecut, îmi dau seama că ar fi fost o gresală, dar nu pot să-mi arog acest drept de a fi luat o decizie ratională pentru că în fapt, conjunctura a fost cea care a hotărât cursul evenimentelor.
Pentru a evita dezamăgirile, am să încerc pe viitor să nu mai recitesc romanele pe care le-am lecturat în adolescentă. Momentan pregătesc prezentarea unui alt roman si mă străduiesc să fie cât mai bună si s-o public cât mai repede. M-a bucurat mult citirea comentariul tău si te invit cu plăcere să facem schimb de păreri în continuare, la fel cum îi invit pe toti cei care ajung pe acest blog.
"interesant mod de a vedea cartea "lorelei" ! trebuie sa recunosc ca mult mai rational ...decat am comentat eu cand aveam varste apropiate .....
am citit- o prima oara cand aveam 17 ani si am suferit .....ca orice adolescenta pentru sfarsitul brutal al iubirii celor doi prin disparitia eroinei ...(asa vedeam eu atunci!-vedeam iubire, mancam iubire, traiam iubire si tot asa, pierzand esenta... )
am recitit-o dupa 24 de ani aseara am terminat-o ( am recitit-o cu o viteza uluitoare nici mie nu mi-a venit sa cred!) si acum n-as mai lasa-o pe lorelei sa se marite la 18 ani in vecii vecilor ! indiferent de barbatul care ar curta-o si ar cere-o de nevasta ..."Dragă Tina, trebuie să recunosc că nu mai am de ceva vreme 18 ani....dar
nici nu mă despart prea multi ani de vârsta asta frumoasă. E bine că există o perioadă în viată când credem în iubiri absolute, eterne, în povesti frumoase. După ce toate grijile vietii ne coplesesc, rămânem totusi cu nostalgia acelor vremuri. Mereu se spune că tineretea este cea mai frumoasă parte a vietii fiecărui om. E drept că lipsa experientei ne face să alegem căi sub imboldul sentimentelor si mai putin sub al ratiunii. Important este să ne asumăm alegerile, să scăpăm de regrete si frustrări si să avem tăria să facem unele schimbări. E usor însă să dai sfaturi si e si mai usor să te complaci în anumite situatii. Să nu dăm cu piatra....asa e viata, iar noi ne încăpătânăm să nu credem că o trăim o singură dată, ne încăpătânăm să tinem cont de conventii, reguli s.a.m.d.La fel ca Luli am iubit si eu un bărbat cu mult mai mare decât mine, aproximativ la aceeasi vârstă, dar l-am iubit în tăcere. Nu pot s-o condamn pe Luli, pentru că dacă situatia ar fi fost favorabilă m-as fi căsătorit si eu. Privind în trecut, îmi dau seama că ar fi fost o gresală, dar nu pot să-mi arog acest drept de a fi luat o decizie ratională pentru că în fapt, conjunctura a fost cea care a hotărât cursul evenimentelor.
Pentru a evita dezamăgirile, am să încerc pe viitor să nu mai recitesc romanele pe care le-am lecturat în adolescentă. Momentan pregătesc prezentarea unui alt roman si mă străduiesc să fie cât mai bună si s-o public cât mai repede. M-a bucurat mult citirea comentariul tău si te invit cu plăcere să facem schimb de păreri în continuare, la fel cum îi invit pe toti cei care ajung pe acest blog.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu